E toamna

Avatar of Dorianade Doriana în Poezii de Toamnă 1 comentarii

E toamnă devreme și frunzele cîntă,
Iar vîntul puternic dansează vioi,
Formînd împreună o horă preasfîntă
În care sălbatec ne prindem și noi.

Și frigul apasă pe pielea uscată,
Pătrunde în carne, ajunge la oase,
Te face să tremuri în ploaia-nghețată
Ce bate melodic pe drumuri și case.

Copacii din parcuri sunt plini de culoare,
De parcă un pictor cu ei s-a jucat,
Ei ramul și-l pleacă cuprinși de ardoare,
Umili se închină la cel ce-a pictat.

Și apa din rîuri ne cîntă balade
Iar pasarea pleacă, de friguri se teme,
În urma ei tristă,rotindu-se cade
O frunză ucisă de toamna devreme.

Țăranii pe dealuri urcați pe tractoare,
Încerc să adune o roadă bogată,
Copiii spre școală cuminți pe cărare
Țin pasul ușor și ghiozdanul de-o toartă.

Se-aude prin sate batae de tobă
Și chiot ce-anunță de miri și mirese,
Bătrînii la poartă mai schimbă o vorbă
Iar vinul se face din poame alese.

Trecut-a o vreme, pe cer se adună,
O mare de nori albastru închis,
Un fulger sarcastic anunță furtună
Și brusc se începe precum a prezis.

Vuind ca nebunul fugind printre case,
Atacă cu groază un cîrd de găini,
E vîntul sălbatic și ce mai rămase
Din frunze uscate și plante cu spini.

Și ploaia puternic pornește în ropot,
Formînd pîrîiașe ce vesel aleargă
Și parcă te strigă și rîde în hohot,
Știind că niciunul nu vrea s-o-nțeleagă.

Copacii sunt triști cu frunzele moarte,
Și frigul cu gheață ar vrea ca să vie
Se vede că iarna nu este departe,
Așteaptă să plece o toamnă tîrzie.



1 Comentarii

  • de Inspiratie

    Foarte frumoasa poezie. Am citit-o intr-o suflare. iar aceasta strofa:

    Copacii din parcuri sunt plini de culoare,
    De parcă un pictor cu ei s-a jucat,
    Ei ramul și-l pleacă cuprinși de ardoare,
    Umili se închină la cel ce-a pictat.

    mi-a placut in deosebi.


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!