Gindul suspendat

Avatar of Anaytatde Anaytat în Poezii Diverse 0 comentarii

Privesc...in zarea departata
La rasarit sub soare, speranta mi s-arata!
Si este luminoasa, si i-mi adie-n minte
Ca totul va fi bine doar sa fiu cuminte.

Si-n suflet de parca i-mi rasare o raza
De dulce amintire a clipelor frumoase,
Au fost momente-n viata, ce n-am sa dau uitarii
Ce m-au facut s-ajung pina-n prezent dindu-mi incurajari.

Adie inca iarna, dar aerul se incalzeste
Si nu e starea aceea ce frigul il stirneste
Si astept cu nerabdare sa vina primavara
Sa amiroase a iarba ce incolteste iara.

Iar timpul incet se scurge lasind doar anii repezi,
Ce trec neobservati pe strazile vietii zi de zi,
_Ah viata, incotro te indrepti tu, de ce faci lucruri pe care nu ni le dorim?
Noi vrem in armonie si pace sa traim.

Mi-e gindul suspendat dis de dimineata
Si atitea intrebari apar in mintea mea indrazneatza.
Stau si meditez, as vrea eu o schimbare
Dar realizez ca viata-i trecatoare!

Si orice fericire este inselatoare...
Ea vine si apoi pleaca chinuitoare,
Lasind pe omul vesel sa se preschimbe-n scrum
Si din cenusa ceia croindu-si un alt drum.

Si astfel e drumul vietii cu multe presarat
Cu fericiri cam scurte si scrum pe indestulat
Si face un echilibru al vietii acest cintar
De ne-am nascut traim deam, nu avem ceva in caz contrar!

Traim...de este greu, de bine daca este
Si suferim daca gresim, platim ca asa e dat
Si la final ne vine rindul ca sa plecam
Frumos...sau nu....dar, nimeni aici nu raminem...




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!