Poveste trista

 
 


 Pe o vale intunecata
Langa o salcie 'plecata
Curge' n rau lin,dureros
Curge pana colo jos
Unde i un copac inalt
El la stele se inalta
Ca doar ele aduc viata

Linistea i asurzitoare
Langa ea un greier moare
Ea patrunde si patrunde
Intr- ale iazului unde
Care sunt ca niste cercuri
Mari,albastre,negre,neguri

Doar o casa colo n vale
Sta pe ses Gata sa cade
In ea poate nu i nimic
Numai un paianjan mic
El isi coase si isi coase
Multe alte mii de plase

Geamuri casa nu mai are
Intra vantul si o doare
Intra vantu n semineu
Intra ca se crede zmeu
El vuieste si tranteste
Usi ,ferestre,ce gaseste
Zboara una cate una
Ramanand corbu ntruna
E o camera sihastra
Cu o liniste albastra
De te uiti pereti s goi
Ciuruiti ca un strigoi
Gardul nu o mai pazeste
El sta jos si putrezeste
Si nimeni nu il gaseste
Cui,la cine ar trebui
Loc asa de casa stii??
Unu i om sarac,cinstit
Caci din greu el a muncit
A muncit zile si nopti
Sa dea la ai lui nepoti
Dar nepotu sau al mare
I a fugit cAnd era mare
Si nepotusau al mic
In razboi el a pierit
A ramas singur sarAcu
De il mai vorbea tot satul
Suferea zile si nopti
Dupa ai lui cei doi nepoti
Dupa ani si ani de zile
Intr o sara cand el vine
Trist,batran si obosit
Ajungand la a sa poarta
Da ca sa o desfaca
Si cand intra pe usita
Cade jos langa portita
Striga tare : au,ma doare....!!
Si se stinge colea n vale...
Iar de atuncea valea asta
Un blestem este pe aceasta
Numai negura a fost
Plansul n are nici un rost
Crucea i sta langa mormant
Ea e nfipta in pamant
De te doare asa de tare 
De te ia,te duce n vale
Iarasi,linistea asurzitoare....
Vuietul sfasietor,dansul trist al stelelor
Era candela de capatai
Il plangea bufnita lui 
Ce statea ca pe un cui
Cat n as da de vocea lui...


 
 
 
 
 

0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!