Ravagii

Avatar of zyracklionde zyracklion în Poezii de Toamnă 2 comentarii

Mă uit, la geamu-ți cade mîna
Sub vraja timpului în păr;
Cu ochii triști privind străină
Cascada frunzelor de măr.


De-aici septembrie-ți surîde
Trezind în suflet nostalgii
Și așteptînd la scări s-apară
Fantoma străzilor pustii.


În cer pripit s-adună norii,
Răsună corbii delirînd,
Tu simți cum te cuprind fiorii
Și-ți geme sufletul plăpînd.


Afară se-ntețește ploaia,
Din cer pornesc ravagii noi,
Pe streșini se preling șiroaie
Zidind castele de noroi.


Se frîng copacii în furtună,
Smuncindu-și ramurile-n vînt;
Sclipește ceru-n lat și tună
Și se revarsă pe pămînt.


Răsună iar o canonadă,
Îngîndurată brusc tresari;
Tu părul ți-l așezi grămadă
Și-n umbra geamului dispari.



2 Comentarii

  • Avatar of chicde chic

    ...Eu în infernul de afară
    Rămân să-nfrunt şi vânt şi ploi,
    S-aştept o nouă primăvară
    Să ne găsească pe-amândoi ! Ar fi fost mai optimist !...

    Nu-mi plac "ravagiile"toamnei ,dar mi-a plăcut... poezia ! Bravo!


  • Avatar of florianrusede florianruse

    Interesanta poezia. Felicitari!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!