Singurătate

Avatar of ionzubcode ionzubco în Poezii Diverse 2 comentarii

Știi, te-am iubit când ai știut să minți,
Acum te vreau și dragă mi-e tăcerea.
Mai minte-mă, să pot să-mi ies din minți,
Să plămădesc în inimă durerea.

Tu, cer senin și lacrimă de stele,
Ignoră-mă, distruge-mă și plângi!
Ah, vino iar în visul nopții mele,
Din infinit de cioburi să mă strângi.

Eu, un Socrate sau poate un pom,
Îmi plâng plăcerea și râd de necazuri.
De dragul tău voi fi puternic om
Și-am să mă spăl de nesimțite nazuri.

De dragul tău voi deveni un domn
Și pasul tău de elegantă doamnă
Va răscoli mormanele de somn
A unor frunze galbene de toamnă.



2 Comentarii

  • Avatar of Littleladyde Littlelady

    Dor, resemnare, promisiune.... imi place cum le-ai asociat, in special ultima strofa: " de dragul tau voi deveni un domn.... ce frumos! :)


  • Avatar of anushka_821de anushka_821

    "Mai minte-mă, să pot să-mi ies din minți,
    Să plămădesc în inimă durerea. "
    ... asta e iubire adevarata ,
    ma delectez citindu-ti versurile... felicitari!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!