Durere în tăcere.

Cînd ura mă v-a orbi și dorul mă v-a copleși,
Voi striga la Domnul să-mi dea puteri
Pentru a frînge și a înțelege sensul vieții și-a necăjirii,
Și dacă Domnul din cer nu-mi v-a răspunde,
Îmi voi da seama că am cerut prea mult.

Cînd dușmanii mă vor orbi de prietenie falsă,
Și-am să merg pe calea grea neputicioasă,
Am să cred în Domnul ca de fiecare dată
Și-n caz contrar de n-am să am răspuns în cale
Speranța-mi va fi ajutătoare.

Cînd am să fiu dezamăgită si-am să sufăr din iubire,
Și lacrimile inimii nu le voi putea nicicînd opri,
Am să mă rog la Domnul și îngenunchez la ceruri,
Și dacă și cerul de data asta v-a rămîne mut,
Voi ști că sunt naivă și-am cerut prea mult.