Lagărul


Lagărul

Plin de groază și durere,
Ochi mei se sting mereu.
Un refugi în tăcere
Îl găsesc în visul meu.

Doar durerea,
Și al morților parfum
Se mai simte în tăcerea,
Singuraticului drum.

Capturați de ochii negri
A iubiri vechi scântei,
Doar în visul meu e gri,
Suntetul de clopoței.

Condamnat la zile grele,
Fără ochi ei albaștri.
Nu-i găsesc în apropiere,
Dar îi văd pintre sihaștri

Capturat în minți străine,
Nu găsesc nici un refugiu.
Sufletul meu iar devine,
Ca și lagărul pustiu.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!