O lume mică


Avem o lume mică,
A mea, a ta , a lor.
Unde îmi este frică,
Că n-avem viitor.
O ţărişoară dragă.
Ascunsă de furtuni.
Dar unde tot se leagă,
Mii de-amărăciuni.
Avem ţăranii dornici,
Lucrează înflăcăraţi.
Dar cât n-ar fi de harnici,
Rămân neajutoraţi.
O, dragă Moldovioară,
Tinerii tăi pleacă.
Şi-acolo-n altă ţară,
Plâng, dar n-o să se întoarcă.
În schimb avem bătrâne,
Ce numără cu teamă,
Bănuţii pentru pâine,
Le ţine trist pe palmă.
Şi-n palma îmbătrânită,
Se-ascunde atâta muncă,
Ce este răsplătită,
Cu lacrimi, vorbe surde.
În piept ascund durerea,
Dar stau toţi neclintiţi.
Iar cei ce stric tăcerea,
Tind a fi umiliţi




2 Comentarii

  • de Galiniia

    Cit de trist, cit de adevarat.. dar frumos exspus.


  • de Alina-P

    Multumesc


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!