Amintirile dor.


Sub cerul înălbit cu stele
Îmi zace trupul-încremenit,
Cînd ti-am pierdut pe vecie
Te rog , să mai revii.

Cînd amintirile mă dor
Și ura mă cuprinde,
Pe drumul lung,necunoscut.
Iertare-ți cer iubire.

A noastre inimi ce-și jurau,
Iubire pe vecie.
Cînd pe cărări necunoscute,
Cu lacrimi vin spre tine.

Putut-a oare-atîta dor
Să-l pierzi și să se stingă,
Cînd oglinda-n față mie
N-a încetat să plîngă.

Cînd viața-mi trece prin senin
Urmînd a ta iubire,
Cînd amintirile mă dor,
În viața grea și lungă.




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!