Toamna arde-n buzunare
Toamna arde-n buzunare
Şi se trece imediat,
Frunza-i pică pe cărare
Peste un pantof purtat.
Ieri şi eu m-am legănat,
Azi mai mult ca niciodată,
M-am tot rătăcit în pat,
Vara asta dezmierdată.
Trupul umblă după vreme;
Coase pieptul mofturos,
Ceaţa timpului devreme,
Are chip de vară-ntors.
TOAMNA ARDE-N BUZUNARE
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!