TOAMNA ARDE-N BUZUNARE


Toamna arde-n buzunare

Toamna arde-n buzunare
Şi se trece imediat,
Frunza-i pică pe cărare
Peste un pantof purtat.

Ieri şi eu m-am legănat,
Azi mai mult ca niciodată,
M-am tot rătăcit în pat,
Vara asta dezmierdată.

Trupul umblă după vreme;
Coase pieptul mofturos,
Ceaţa timpului devreme,
Are chip de vară-ntors.





0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!