Speranta

de Darida în Poezii de Dragoste 0 comentarii

Pe malul de stâncă, al cerului gri,
Te- aștept, fără teamă,
Și doru, în suflet, nu pot pototli,
De vremi - nu țin seamă.

E cerul înaltul, or doru-i nebun?
-Nu știu, ce să fie,
Dar chipului tău, obsedat, mă supun-
Icoană pustie.

Ți-i pasul, pe drum, de străin, rătăcit
Și atît de departe;
Mai am însă-n suflet un gînd fericit
Și pleoape uscate...



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!