Te rog, Doamne...


Te rog, Iartă-l că mi-a frânt,
Fiecare vis sau zâmbet,
Şi Te rog...fii cu el blând,
Chiar dacă nu are suflet.

Nu lăsa roata să-ntoarcă,
Să-l arunce într-un hău,
Ştiu că viaţa mă încearcă,
Însă nu pot să-i fac rău.

Recunosc, mi-e pieptul plin,
De iubirea asta....bolnavă,
Iar el este ca un spin....
Mă înţeapă! Parcă-i lavă.

Te Rog, pe chip să nu-i pui,
Aceleaşi ploi, mărunte, grele,
Căci lacrima din ochii lui,
Nu le vor şterge pe-ale mele.

M-ar durea cumplit să-l ştiu,
Suferind......aşa ca mine!
Aşteptând la ceas târziu,
Pe cineva ce nu mai vine.

Văduva Andreea




1 Comentarii

  • Avatar of GustavoElde GustavoEl

    Frumos!Ador poeziile tale,Andreea!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!