Tu sa ma ierti...


Tu sa ma ierti parinte,
Ca nu-s ascultator
Si ca de ceva vreme
Nu dau un semn de viata.

Mai lasa de la tine
Cum sta scris in povata,
Sa nu uitam parinte:
Si din greseli se-nvata.

Eu stiu ca ai puterea,
De toate sa treci peste.
Oricat de grea-i durerea
Cand lumea ne barfeste.

Eu zic sa lasi parinte
Lumea, in lumea ei,
Sa spuna atat de multe
Si tu i-ai dat idei.

Am incercat de fiecare data,
Dar pana azi nimic n-a mers.
De tine iar sa ma apropii tata.
M-a obosit de tot acest demers.

S-or ridica strainii,
Cu mana sa m-arate.
M-amuza toti nebunii.
Cum urla... dau din coate.

Ce stie lumea asta?!
Ma-ntreb, te-ntreb pe tine.
Unde a fost ea oare,
Cand tu n-ai fost cu mine?!

Fiind copil nu au venit odata,
Sa vada ce mai fac, de-mi este bine.
Si azi ma pun la zid lovit de piatra
De unde or sti ei ce-i rau sau e bine?!

Tu sa ma ierti parinte
Ca nu-s ascultator.
Cum te-am iertat si eu
Cand n-ai fost langa mine.

Stiu va veni si ziua-n care,
Ma vei striga :copilul meu!
Si-ti voi iesi atunci in cale.
Om bun sau rau, esti tatal meu.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!