Lacul Trecutului

de prometheus în Poezii de Toamnă 0 comentarii

Lumina cu foc strabate in zare
Spuma de lapte pe cerul de sus,
Pe oglinda albastra aur apare,
Stele dispar… Noaptea s-a dus

Fug nemilos ca anii din viata
Nori din trecut cu ei si sperante
Ajungem cu totii sa dam a cea plata
Viata trai-ta, aminteste de-o carte.

Vantul intoarce pagini din urma
Calm, linistit, val linga val
Roi de cioroi, haotica turma
M-am imbatat la acest festival

Ma tine un scaun smarald la culoare
Pescarii arunca undita-n timp
Gitul mi-l arde sageti de pe soare
Sa prinda o clipa din acest anotimp

Scari, care urca spre trecutul pagin
Cinta fanfara, demult in trecut
Rosie stea avea acel vin,
Azi nimeni nu-i totul e mut...



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!