Când reperul...

Avatar of chicde chic în Poezii de Despărţire 0 comentarii

Tristeţea mea adâncă încet ,sigur ucide
Dar dincolo de viaţă eu tot te voi iubi
Să-mi potoleşti ,cum ploaia ,cuprinsurile-aride,
Să-mi picuri existenţă în fiecare zi !

Fereastra mea din suflet deschide-o largă ,însă
De nu mai simţi nimica împinge-mă în hău
Cu mâneca-mpăcării tu şterge-mi faţa plânsă
Şi fă să nu mă doară părerile de rău !

Să fii la fel iubită cum ţi-este aşteptarea,
Zideşte-mi agonia la ultimul apel,
Dar lasă-mi-le-aproape azurul şi cu marea
Când ţie ţi-o fi bine şi eu să simt la fel !

Ce-nseamnă preţuirea când sufletu-ţi n-o cere
Şi diamantul este un ciob ca oarecare,
Când briza cu rafala tot una-i mângâiere
Şi balia ,nu plină ,mai ţine loc de mare ?

De m-ai iubit vreodată ,de mine nu te-ascunde
Şi de mă simţi în preajmă tu nu mă umili
Să cred că mai e locul şi aş putea pătrunde,
Să cred că mai există ,ce nu-i ,nu mă sili !

Am strâns iubirea toată din zbuciumul de mare
Şi freamătul de codru alint l-am transformat
Adăugând secunda de dor ucigătoare
Când tu aveai reperul comun şi...agramat ...

Chic




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!