Te-ntreb, mamă....

Avatar of Dedeluzzade Dedeluzza în Poezii despre Mamă 1 comentarii

De sub crucea cea de lemn,
Ridică-te şi dă-mi un semn,
Te-ntreb, mamă, când voi fi,
Fericit....? Oare tu ştii....?

Întreabă-l tu pe Dumnezeu,
De ce nu-i neted drumul meu?
Şi pasul....mi-l tot încearcă,
Să vadă pe unde calcă?

De ce-a lăsat acel pământ,
Să-ţi păteze chipul blând,
Şi ţi-a pus la căpătâi,
Lacrimi grele, amărui?

Lacrimile mele, mamă,
Curg mereu, acum o ramă,
Cu o poză de-a ta, ruptă,
Mă ajută-n astă "luptă"....

Mă lupt cu-atâtea poveri,
Să fie iarăşi...iarăşi ieri,
Să m-aştepţi tăcută-n poartă,
Acum cine mai m-aşteaptă?

Doar durerea...Stă la pândă.
Muşcă din mine, flămândă,
.....Fără unul din părinţi,
Eşti ca demonu-ntre sfinţi.

Hai mamă, deschide Raiul,
Mai alina-mă cu graiul,
Coboară de-acolo încet,
Şi vino, strânge-mă la piept.

Văduva Andreea



1 Comentarii

  • Avatar of Larysade Larysa

    trist, înduioşător...şi...face parte din viaţă...


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!