Zile şi un eu

Avatar of Larysade Larysa în Poezii Filosofice 4 comentarii

ziua de ieri
îmi stătea pe marginea prăpastiei
a căzut în gol şi
din gol a răsărit ziua de azi
până la apusul soarelui
hăul înghite absolutul trăirilor mele
sunt la mijlocul vremii de zi
şi mă cuprinde noaptea
somnul mi-e privegheat de griji ateice
ziua îmi păzeşte cerul de zbor
şi am devenit un eu prăpăstios



4 Comentarii

  • de Galiniia

    Un eu, pe care neapărat o să îl transformi într-un alt eu, departe de hău și marginea prăpastiei!
    Frumos redată starea!


  • Avatar of Larysade Larysa

    Cu siguranţă aşa va fi, mulţumesc de trecere, bine ai zis "starea"


  • Avatar of Lilaode Lilao

    Într-adevăr "noaptea" ne năpădesc grijile care nu au nici un Dumnezeu dar e bine ca întotdeauna vine ziua care ne arata "cerul" din care venim ....


  • Avatar of Larysade Larysa

    Aşa este, apreciez comentariul tău şi îţi mulţumesc mult pt că te implici cu sufletul în ceea ce scriu şi trăiesc... !


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!