Ultima pauză

Avatar of lupusvetlana09de lupusvetlana09 în Poezii Dedicate 1 comentarii

Iar pauză...
Durere în răspuns...
Tăcerea neagră m-a-ncolțit în vene,
Ca șarpele cuvîntul tău nespus
Cu fulgi de gheață s-a lăsat pe gene.

Cu orice gînd tăcut te-ndepărtezi,
Crescînd sub urma tălpii tale ură,
Să nu-mi doresc plecarea să-mi urmezi,
Să nu-ți vreau stropul rece pe arsură.

În umbra mea am învățat să stau,
Ea îmi cunoaște zîmbet și suspine,
Cu mînă rece de-al meu braț mă iau
Și mă conduc în viața fără tine.

Căci pauza s-a contopit treptat
Cu un final de vals în toiul iernii.
Făptura mea duietul a uitat,
S-a resemnat să zacă-n balta pernei.

Și nu mai vreau s-o iau de la-nceput,
Căci pauza de mîine astăzi doare.
S-a stins febril fiorul conceput,
„Adio” trist pulsează la chemare.




1 Comentarii

  • Avatar of sandicde sandic

    mea plăcut !


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!