Fir de iarbă

Avatar of Larysade Larysa în Poezii Diverse 4 comentarii

Pe când îi respiram tăcerea
Câmpului plin de primăveri
Un fir de iarbă mi-a spus ieri
"Taie din rădăcini durerea...

Să rupi, să smulgi, să sfâşii gândul
Ce-i a tristeţii bună hrana
Se prinde iute buruiana
Şi împânzeşte tot pământul"

Am ascultat neputincioasă
Mi-e teamă că nu pot acum
Simt încă frăgezimi de scrum
Dintr-o trăire ne-nţeleasă...

Aveam un strop de bucurie
Ce, cu tristeţea la un loc
Mă aprindeau în tainic joc
Şi eu credeam iar în magie

Dar negru se făcu deodată
Şi-un hău de moarte feeria
O rană deveni magia
Şi-n suflet curs de lacrimi baltă

De unde să îmi iau puterea
Când fenomenul ne-nţeles
Mi-a vlăguit trupul de sens
Cât pe pământ mi-o fi şederea

De ce-mi revine disperarea
Când mă înalţ încet să zbor ?!
Să lupt cu mine nu-i uşor
Arată-mi fir de iarbă calea...

"Fii doar ca mine-n vremea caldă...
Mă usc şi înverzesc apoi
Speranţa e-un pământ de soi
Ce mă renaşte fir de iarbă "




4 Comentarii

  • de Galiniia

    La poeziile tale mereu nu găsesc cuvinte, parcă ar emana o vrajă..rămân fermecată ... şi fără cuvinte. Mulţumesc de magie, Elena!


  • Avatar of Larysade Larysa

    Iar eu nu pot decât să-mi bucur sufletul cu aprecierile tale.


  • Avatar of pruteande prutean

    Bună poezie.
    Ultima strofă - superbă!
    Fii ... e mai corect


  • Avatar of Larysade Larysa

    Am corectat...scuze şi mulţumesc !


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!