Cerere



Mă urăsc cum se cuvine,
Tot dispreţul mi-l aloc
Şi golit aşa de mine,
Dumnezeu să intre-n loc.

El e adevărul unic
Cum zicea şi Ţuţea Petre,
Restul nu e decât ludic,
Amăgiri de foc pe vetre.

La-ntrebări precum ,,de unde?”
Fiinţa mea n-are răspuns,
Cercetând, chiar pe oriunde,
Ca să ştie… n-a ajuns!

La-ncotro, nici scop, nici sens
N-am aflat până acum,
Universu-i gol sau dens,
Omu-i zeu, e foc sau scrum?

Până unde? Cine ştie
Să răspundă, îl invit!
Şi-am să-l cânt în poezie
Ca pe cel mai nimerit.

Doamne, umple-ne pe noi
Cu mirarea ta divină,
Iartă-ne, c-am fost ,,nevoi”
În frumoasa ta grădină!





3 Comentarii

  • Avatar of Larysade Larysa

    Ne iartă Domnul Sfânt pe toţi
    Doar când îi ceri, să te socoţi...

    Aşa cred eu...
    Mulţumim pt versuri ce pun mereu gândirea la treabă !


  • de VictorM

    Ultima strofa e,, visina de pe torta" frumos spus like. Multa inspiratie in continuare!


  • Avatar of samoilade samoila

    Mul]umiri cititorilor mei dragi
    samoila


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!