Phoenix de fum

Priveai
La timpul gol de rai
Şi în oglindă te minţeai
Că vei avea tot ce nu ai
Ce vremuri...vai !

Deschise
Ţineai în gând pagini de vise
Le tipăreai în nopţi aprinse
Dar ce păcat...n-au fost atinse
Ziua le stinse

Femeie
Tu ţi-ai dorit a vieţii cheie
Iubirea-n tine să scânteie
Crezând că timpul o să steie
Eşti "epopee"

De dor
De vremi ce-au fost şi mor
Îţi laşi sufletul călător
Te-agăţi de câte-un sens în zbor
Că-i mai uşor...

Te-adun
Din picuri de parfum
Al celei care-"ai fost" de-acum
Renaşti
din inimă de scrum
Pheonix de fum...