FIORUL SINGURĂTĂŢII ( Secvenţă nocturnă )

 
 

Fiorul singurătăţii
Mi-a străpuns trupul
Norocul meu a fost că...,
Sufletul hoinărea
Cu un vis ce mă îmbrăţişa
Şi tot pleca
Şi iar venea
În liniştea nopţii
Şi a singurătăţiii .

 
 
 
 
 

0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!