Sclavii viselor!

de Flav în Poezii Diverse 2 comentarii

Respir lacrimi când durerea
Nopţilor ce nu le eşti
Îmi agaţă-n cui umbrela
Viselor spunând poveşti.

Mi-a rămas firavă-o foaie
Editată cu suspine,
Mă feresc cu ea de ploaie,
Fug spre clipa care vine.

Ce găsi-voi n-am de unde
Să cunosc din timp că soarta
Face calcule profunde
Când în suflet deschid poarta.

Aşa că mă las în chinul
Drumului doar cu-nceput
Şi speranţei că destinul
În dureri va striga mut.

Eu alerg, ploaia ţâşneşte,
Norii-mi stau doar mie sus,
Sufletul nu-mi oboseşte,
De dor pică azi răpus.

Ne ghidăm prin nori de-o rază,
Poate glasul stelelor!
Dar străini de ce urmează
Şi doar sclavii viselor!''



2 Comentarii

  • de Maria908

    Frumoasă poezie !


  • de Flav

    Mulţumesc!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!