Ce tupeu....

Avatar of marcude marcu în Poezii Diverse 0 comentarii

Eram, taiat in doua bucati,
una tu,una eu...etaj,partaj..ambuteiaj.
Si ea ma intreba:
-Te-ai julit...?
Trec prin toate astea cu o mare viteză tristă
cînd – hop! – o demenţial de frumoasă autostopistă
îmi face semn cu lumină de mi se-neacă ochii.
Frînez într-o clipă. Cobor. Mi-o apropii.
Piele de aur în montură de smoală.
Gura – o epilepsie roşie în pielea goală.
Ţîţele – trase la compas şi pline
de gaz ilariant – făcute-s pentru mine.
În sfîrşit! Să răstorni ceva viu în iarba culcată!
Ma primeste infrigurata..
Trag fermoare, cotrobăi, pregatesc zigotul
în carnea care mi se deschide cu totul.


Cînd mă ridic, ziua pluteşte moale şi fără idei.
Plăcerea îmi înnoadă la gît eşarfa ei.
– Chiar ţi-a plăcut?
– La nebunie frumoaso! Adio!
Fluier…. Viteza creşte…
în retrovizoare
moartea rîde satisfăcută la marginea unei şosele cu soare.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!