Lumina interzisă

Avatar of Larysade Larysa în Poezii Diverse 0 comentarii

Am construit cetăți de vis
Și stau acolo ghemuită
Cu inima-n vâltoarea-i frântă
Cioburi de viață în abis

Ungherele-s pline de umbre
Dar printre ele-o formă plină
Se-nalță, fruntea însenină
Ca-n libertăți visul să umble

Sinistră-i forma aurie
La ceasul lumii de-ntuneric
Plutește-n asfințit feeric
Cetatea nopții o învie

Îmbrac lumina interzisă
Golindu-mi negrul de pudoare
Ating trupul viril de soare
Și-n razele-i mă vreau cuprinsă

Oh, umbrelor ce dați târcoale
Voi clipa vreți să-mi hăituiți
Cu moartea să m-ademeniți
Ca și cum viața-i doar o stare ?!

Știu suferința, știu durerea
Cursă pe chip de nesperanță
Dar pân' la urmă asta-i VIAȚĂ !
Simțiri îi înmulțesc averea...

Vreau cald în ploaia mohorâtă
Și-adun un teanc de gând aprins
Umbrelor porțile-am închis
Visele dănțuie și cântă

Din munți de cer în jos trimisă
Negura vremii o albește
Deșertul vieții înflorește
Purtând, lumina interzisă...




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!