CE IERNI ERAU!

Avatar of GustavoElde GustavoEl în Poezii de Iarnă 3 comentarii

Ce lupte strașnice dădeai
Demult,în mână cu-o lopată
S-ajungi la job-ul ce îl ai
Să faci o cale până-n poartă

Și cum ningea ca în povești
Simțeai că-i zi de sărbătoare
Aceleași lucruri le trăiești
Și azi,dar fără vreo ninsoare

Pământul nu își mai îmbracă
În miresică vreo grădină
Nu mai e strat de promoroacă
Sania plânge-n naftalină

Ce ierni de vis erau odată
Stăteam cu toții lângă sobă
Colinde răsunau la poartă
Și mama pregătea de „tobă„

Despre – omuleții de zăpadă
Ce să vă spun?Îi construiam
Cu toți copiii de pe stradă
Fulare,nasturi,le puneam

O crăticioară-n loc de șapcă
Un morcov le servea drept nas
Ce norocoși!Eram la joacă
O droaie!Cum să spunem „pas”?

Atâtea ierni s-au dus frumos
Sunt amintiri,și-atât rămân
În luna Domnului Hristos
Să-l așteptăm pe Moș Crăciun

Și chiar de n-om avea zăpadă
Să nu uităm c-am fost copii
Când vine pe a noastră stradă
Moșul Crăciun cu jucării.




3 Comentarii

  • de Klara

    Ce frumos...


  • Avatar of GustavoElde GustavoEl

    Multumesc,Klara.Te mai astept sa-mi citești gândurile!


  • de Klara

    Cu drag le citesc! :)


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!