CHINURI

Mă doare mărunțișul dintre gânduri
Mă-mpiedică în voie să optez
Atacă miezul năvălind în cârduri
Și se impune-n frunte să-l așez

Pun virgulă după cuvânt, dar gândul
Se bagă după virgulă, mărunt,
Îmi strică rânduiala și comândul
Și pierd din timp silit să îl înfunt

Premisele majore, argumente,
Peste minore, construiesc suiș;
Apuc de poale raționamente,
Dar mărunțișul lovește pieziș

Și-mi tulbură din mâl resentimente,
Aduce ceață peste gând senin,
Jonglând cu adevăruri aparente
Îmi injectează mintea cu venin

Mă doare mărunțișul scris în rânduri,
E prea formal și des fără de sens -
Tumult de slove înșirate-n standuri
Pe coale albe ca pe un câmp imens

Se scrie mult (puțin pentru concluzii)
Cu adevăr spoit, cuvinte fără rost -
Pe-ncurcătură de iluzii și confuzii
Aburcă mărunțișul spre un post

Mă doare mărunțișul dintre oameni
Cu trup mășcat, dar sufletul redus -
Rebut moral din trădători și fameni
Se vor de-asupra lumii, mai presus

Respect doar mărunțiș din buzunare
Chiar de-i puțin, dar tot cu el plătesc
Din rest, cât pot, dau celui ce nu are
E unicul ce vreau să-l înmulțesc

Îmi trec prin sită gândurile toate
Citesc cuvântul rar și rândul alb
Pun miză pe puținul din dreptate,
Pe om cuminte și prieten dalb