Dumnezeiasca iubire

de artemida în Poezii de Dragoste 2 comentarii

Dumnezeiască iubire
Dumnezeiască și tainică iubire!
Revarsă-te cascadic în păcat,
Să n-am în ceas de spovedire
Nici un regret durut și sângerat!
Se-mparte-n două infinitul,
Dar se unește iar și mai turbat,
Și plânge-n lacrimi și sărutul
Unui destin nebun și blestemat.
Nici nu mai știu acum iubire,
În mine caut să mă regăsesc
Și-n dulcea mea împleticire,
Nici tu nu cred să te zărești!
Răspunde-mi sfântă nemurire,
Cu strigăte de clopot bat,
Se moare oare de iubire,
Când ea devine un păcat?!
Nici nu pot să scap cuminte
De-acest parfum amar,
Mă ascund printre cuvinte
Și din lumina lor răsar!
Că dacă pleci și mai departe,
Ce-aș face oare mă-ntrebai,
Aș zâmbi cu dragoste de moarte
Și-aș răsări în florile de mai!
Căci tot ce am acum în minte
Euforic ce mă face să tresar
În amețirea clipei fericite!
Sunt doar cuvintele ce-apar.
Când în suava nopții dăinuire,
Tot geme-n freamăte de dor
Trecând prin veacuri, tu iubire,
Renaști din duh nemuritor!
Inconsolabilă și jalnică-ntristare
În ochii melancolici de-o vecie,
Cu fiecare stropuleț de ploaie
Rămâi a fi platonică iubire!



2 Comentarii

  • Avatar of Ocartearsade Ocartearsa

    Foarte frumos


  • de artemida

    Multumesc!
    O oaza ...


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!