Scriu, în loc să plâng

Avatar of Larysade Larysa în Poezii Diverse 1 comentarii

De ce mi-ești dragă, poezie
La piept de-mi vine să te strâng ?!
Fiindcă ești calea dată mie
Mai sus de stele să ajung

Când trupul strânge răzvrătire
Din plinul grelelor lumești
Te-agăți de minte cu-ndârjire
Cu inspirații mă hrănești

Te scriu ori te citesc la altul
Ce-i prins de-a vremii tulburare
Și înegrind foii asfaltul
Mă-ndepărtez de gând ce doare

Ești un balsam pe răni de suflet
Ce nu se văd, nici nu se strigă
Pe fruntea de-ncruntări pui cuget
Și-a ta putere mă intrigă...

De câte ori mă chemi aproape
Tu mă salvezi de-acea urgie
Când te-năsprești de-atâtea toate
Ce-n viață-s chinuri, agonie...

Și mă răsfeți c-o dimineață
Imaginând plaiuri sublime
Simțind iar soare de speranță
Prin eul dincolo de mine

Ce rost să plângi de-o ne-mplinire
Ca alte ne-mpliniri s-atragă ?!
Mai bine-adună-ți slaba fire
Dă bice minții să-nțeleagă...

Te am ca binecuvântare
Înaripare prin cuvânt
Primind credință din răbdare
Senină scriu, în loc să plâng.




1 Comentarii

  • Avatar of pruteande prutean

    Foarte frumoasă și sinceră această dedicație poeziei!
    Am resimțit sărbătoare, refugiu și o adăncă recunoștință acestei prietene, care e mereu cu tine. Felicitări!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!