TRĂIRE IMAGINARA

 
 

În gându-mi eşti
Cuibărită ca o floare
Dintr-un buchet luată...
Simbolic şi el
Să zicem al miresei
Acum în prag de primăvară
Floare ce-i udată de-o ploaie repede,
Dar încă rece,
Ce înfioară şi ne înfioară
Pe noi cei vii...,
Renăscuţi după iarna cea aspră,
Iar atunci când cobori
Din misteriosul tău turn
Aidoma celor de fildeş,
Unde ai stat
Şi de unde ai privit îndelung,
Totul în jur
Pari că te desprinzi
Dintr-un tablou
Al unui pictor talentat,
Care te-a pictat
Liber de orice constrângere
Plin numai de tine
Şi de a ta frumuseţeâ
În decorul verde
Al ierbii mici încă crudă
Tăcută şi nemişcată
Şi..., ca şi tine... catifelată !

 
 
 
 
 

0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!