Gerul

Avatar of EdyTKde EdyTK în Poezii de Iarnă 0 comentarii

Racoarea ma cuprinde,
Ma cuprinde-n mantia ei de gheata,
Plimbandu-ma pe strazile pustii
Acoperite de neaua sidefie

Pe cerul negru, fara stele
Apare Luna, ca o moneda argintie
Luminand orasul alb si parasit
De dupa norii cenusii.

Inghetat, impietreit, ma simt ca o statuie,
In suflet simt o arctica racoare,
Intunecat si mare, un ghetar in mine creste...
E ger afara... e ger si-n mine.




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!