În memorium...

de susy în Poezii despre Tată 0 comentarii

Iau penița-n mîini, a câta oară
Însă despre aceasta este prima dată
Dorul mă sfîșie în fiecare seară
Vreau să scriu ceva și despre tine, tată.
Am un gol..., inima mi-e sfărîmată
În mici bucățele, deodată,
Doamne, vreau să întorci timpul-napoi
Să fie, tăticu, iarăși printre noi.
Lacrimile-mi calde pe obraz îmi curg
Seara cînd se lasă, după amurg
Amintirile și dorul nu mă lasă
Și mă-ntorc mereu la noi acasă.
Întotdeauna mi-ai dat povețe bune
Cum să trăim în astă lume
Gîndul să ne fie cumpătat
Și obrazul să ne fie curat.
Sufletul să nu fie plin de dușmănie,
Să fim uniți la frăție
Să-i reprectăm pe cei bătrîni,
Să fim oameni printre străini.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!