Neînsemnat și inutil


Neînsemnat și inutil -
Proces de apariție-efemeră.
Și mii de ani ce tot se-nchin
Acestei existențe greve,
Dispar!
- Ce vreme...

Și nu rămâne decât
Fier, granit, marmură.
- Ce glumă...

Eu n-am să iau nimic din lume.
Sunt ciot de om, iar viața
nu o să-mi răsune -
Decât în propriul meu somn.

- Te rog...
Te rog să mă-nțelegi, ființă.
Nu vrea să te-ntristez din nou.
Am apărut fără voință
Dar voi pleca un altfel om.

- Și ce-ai să lași?
Emoții frânte.
- Și ce-ai să fii?
Un gând plăcut.
- Și-n urma ta?
Numai cuvinte.
- Și-n fața ta?
Un început.

(c) Korassof




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!