Dor de dimineață


Aștept, aștept cu nerăbdare
Să vin-odată zorii,
Să simt parfum de flori și ciripit de păsări,
În a dimineții proaspătă racoare.

Să ies atunci tiptil din casă
Să-nchid încet în urma-mi ușa
Și să pășesc, în talpe goale
Peste covorul verde, zilnic umezit de rouă.

S-ascult în tihnă cântecul naturii
Ce se înalță către Creator,
În limbi ce nu pot fi traduse
Și melodii ce nu pot fi-n cuvinte puse.

Lăsându-mi fața de soare mângâiată,
Să cânt și eu la rându-mi melodii
De mulțumire pentru dragoste și pace
Pentru o nouă dimineață, pentru o nouă zi.




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!