Poezia-i taina mea

Avatar of Larysade Larysa în Poezii Diverse 2 comentarii

Tremur, zac și mă cuprinde
Cald și rece ca de moarte
Îmi dau sufletul deoparte
Să nu-l mai blestem că simte

Mi se-așază scrisu-n mână
Zadarnic vreo-mpotrivire
Se desprind gânduri de fire
Negre rânduri se adună

Ce tot scriu atâtea vise
Lacrimi, nopți, ani de iubiri
Patimi, dor și amintiri
Flăcări vechi ce țin aprinse ?!

Trece vremea și mă cheamă
Mai mult setea de cuvânt
Ce-l aștern pe foaie blând
Și să-l sorb apoi mă-ndeamnă

Stau la masă cu iluzii
Dorm în pat cu răzvrătiri
Strâng sub așternut simțiri
Pe pernă respir concluzii...

Ceva-mi spune " hai, renunță
Nu ești tu de-aceia care
I-a străpuns vreo luminare..."
Sufletu-mi doar "nu" pronunță

Nu-mi las eu nădejdea-așa
Că-mi va fi altfel mai bine
În pustiu deschis de lume
Poezia-i taina mea.




2 Comentarii

  • Avatar of pruteande prutean

    Sincer și frumos ca totdeauna...


  • Avatar of Larysade Larysa

    Mulțumesc !


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!