Deja`vu

Avatar of Anadevisde Anadevis în Poezii de Dor 4 comentarii

Mi-am prins dragostea de frunză
Vrând ca să mi-o ducă vântul
Până acolo-n depărtare
Unde aşteaptă dragul meu.
Mi-am dus dragostea-ntr-o gară
Într-un tren de toamnă brună
Toamnă fără sentimente
Sentimentul ei, sunt eu.

Ţi-am trimis dragostea-n cale
Unde-ai fi să te găsescă
Că mă-nvinuieşte lumea,
Sunt prea mică şi vreau mult
Dragostea de-ar fi vioară,
O să plângeţi toţi ca dânsa
Poartă dor prin veşnicie
Şi vibrează-n noi demult...

Mi-am prins dragostea de stele
Ca să ţi-o aducă noaptea
Şi când dormi să te trezească
Să te-alinte cu-n sărut.
Am lăsat dragostea-n noapte,
Vrând să ţi-o aducă visul
Să mă vezi cum sunt departe
Şi cu dorul mă înfrunt.




4 Comentarii

  • Avatar of unicul100de unicul100

    ...o inima ce canta,ca o vioara dulce!


  • de ISTRITEANU

    Şi acest spectaculos " Deja vu ",
    care a luat dintr-un trup şi-un suflet lucrul cel mai pur şi frumos, "dragostea" şi-a plimbat-o pe-o frunză, într-o gară, pe-stea...poate era steaua sortită..". a-i fi "!.
    Asta nu ştim ! Toate pentru a ajunge unde trebuia . Iar la final într-un cânt dintr-o vioară care să se audă cât mai departe....
    Frumoase versuri şi împerecheri de cuvuinte iar despre cuvinte de când sunt aproape de ele, le consider ca pe nişte copii adoptivi ce-mi dau bucurii asemănătoare celor date de copii mei cei vii!
    Felicitări !


  • Avatar of Anadevisde Anadevis

    Dada..dragostea... o plimb... o trimit... o port.. și-o prețuiesc.. cuvintele m-ajută. :)
    Mulțumesc de trecere și impresii!


  • Avatar of suride suri

    Mi-a plăcut linia melodică a versului, îi oferă libertate


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!