Vreau acasă, mamă..

Avatar of kolibride kolibri în Poezii Patriotice 0 comentarii

Suspină bătrâna țară-mamă
De dorul copiilor prinși în sârma-nghimpată
Cu inima slabă și-ndurerată,
Vrea Prutul să-l stoarcă, de dor însetată.

Plânge și urlă o mamă pe mal,
Căci i-au furat copilul din poală.
Și l-au crescut ca pe unul orfan,
Fără să simtă iubirea de mamă.

Albește decembre de lumină și vise
Ca părul albit de durere a mamei.
Și prinsă în Hora Unirii-n zi mare
Se-mbracă o țară în tricoloare.

Iar visul cel mare ridică o treaptă,
Un vis unde frații o țară clădesc.
Cu lacrimi udați de grea despărțire
Cuprinși peste ani într-o horă-a Unirii.

În an centenar se aprinde făclia-ntregirii
Unirea firească a tot ce e românesc.
Renaște măreața dorință de veacuri,
De-ntoarcere-acasă pe plai strămoșesc.

Deschide mamă brațele,la piept ne strânge,

Căci ne-a lipsit atât de mult căldura ta.

Auzi-ne la Prut încă mai plânge

Sărmana Basarabie, copila ta !!



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!