Tăcerea mea

de osiris în Poezii Diverse 3 comentarii

Tăcerea mea e un stâlp care-a prins rădăcini în cer.
Privirea ta albastră s-a-ncolăcit pe el
ca șarpele
și tot se-nalță, se-nalță,
crezând că poate ajunge în lumina
din raiul
de mult pierdut.
Întoarce-te din drum!
E în zadar!
Tăcerea mea a zăvorât
poarta
la care vrei s-ajungi,
iar cheia e rătăcită
în nadir,
acolo unde inima mea
de lut
și sânge
odrăslește în pustiu
muguri
pentru primăvara ce va să vină…
Agață-te de sunetele de flaut
ale mugurilor mei
mult răbdători
și,
poate,
vei găsi și cheia…




3 Comentarii

  • de artemida

    Tăcerea mea e un stâlp care-a prins rădăcini în cer.
    Privirea ta albastră s-a-ncolăcit pe el 
    ca șarpele
    și tot se-nalță, se-nalță, 
    Imagini poetice frumoase, neobisnuite.


  • de osiris

    Mulțumesc, Artemida!


  • Avatar of suride suri

    E originală, sentimentul se transpune în imagini, ca și cum ai forja niște flori de metal.


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!