Tăcerilor solemne

Avatar of ionzubcode ionzubco în Poezii Dedicate 0 comentarii

Oglinda-n care tu
Te căutai de-o vreme,
A devenit atu
Tăcerilor solemne.

Îngândurată iar,
Misterioasă parcă,
Ca țărmul la hotar
De val, lovind o barcă.

Aievea te întrebi,
Trecutul ca o clipă,
Bărbații - niște cerbi
Și pana-ți de aripă

În zborul de iubiri,
Oglinda nu mai poate.
Prea multe amintiri,
Prea multă nedreptate.




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!