DESPRE ROST ȘI SENS

de ISTRITEANU în Poezii Diverse 0 comentarii

Și dacă secunda care vine
În liniște și nevăzută spre mine
Din timpul ce are:
Pe ieri, pe azi și pe mâine
O trec cu-un pas mai greu
E doar că am găsit
Într-un sfâșit
Și-n clipe de singurătate
Acolo..., sus departe
Spre acel misterios zenit,
O stea, ce pare..., a fi și-a mea !?
Unde cândva au poposit,
Oameni fără de trup,
Iar pintre ei...
Și-o parte din strămoșii mei
Chemați în zare, de-o Taină Mare
Cum s-a și scris într-o Carte Sfântă:
Să se facă Lumină,
Din bezna genuină,
Si ...s-a făcut !?
Iar de-atunci... mereu
Toate au avut un rost...,
Și-un sens !

9 10 03 2019




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!