Te am uitat ascunsă bine
Printre lacrimi dar neplânse
Pe sub tălpi de balerine
Când inimi roșesc străpunse
Vino să mai pierdem clipa
Gândurile ne unesc
Tu zâmbești când spui nimica
Eu vreau doar să te privesc
Mă dezmierd te strâng de mână
Cerșind minții trei cuvinte
Să ți zic eu câte s în lună
Și că ești cum te țin minte
Te am uitat preț de o privire
Dar pe inimă ntr un colț
Am ștanțat cu dor: IUBIRE,
CE N OR FI ȘI CE AU FOST!
Te am uitat!...
Te am uitat!
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
4 Comentarii
Cine vorbea de-al meu talent?
Uitați-vă un pic ce-ați scris mai sus
Cât de frumos,ce testament
Vă va rămâne-n vremuri de apus
Frumoasă,ca de obicei,povestea
Mă bucur mult că m-am oprit
Să vă admir încă odată zestrea
Lăsată pe-acest site iubit.
Onorat de popas și foarte impresionat de acest super comentariu
Mult respect!
Mulțumesc pentru gânduri și efortul de a le așterne în versuri
Într-adevăr e o poezie frumoasă, o melodie cântată la strunele vieții. Bravo!
Nostalgiile iubirii
Nu se pierd, ele rămân
Cât aici noi viețuim
Răscolind a noastre adâncuri,
Căutând mici bucurii...
din care s-au zămislit aceste frumoase versuri de dor ,de iubire, e drept înr-o notă puțin melancolică ,dar explicabilă.
Felicitări !