DORINȚA DE VARĂ

Înc-o damă mai apare
De o frumusețe rară,
Eu prin ochelari de soare
O ,,percep,, atât de clară.

Cu viteză trece strada,
Simt secunde-ntr-o secundă,
Păcat că nu sunt eu prada
,,Cine-o fi, să se ascundă!,,

Corpul ei? Perfecțiunea,
Strânsă toată la un loc,
Mersul ei face minunea
Să n-o pierd din ochi deloc.

Este-atentă stânga-dreapta,
(Pare cam nerăbdătoare),
Iar pe buze-și face șoapta
C-a pierdut cursa spre mare...

Aș fi vrut doar o plimbare
Lângă ea,... la braț cu mine,
Însă prea grăbită-mi pare
Și la inimă nu-i bine.

REC, CROAȚIA 30.05.2019