E vina lui că n - a știut din vreme
Sufletul să - și aleagă protectorii
Ești înger de - azi, unul ce nu se teme
Doar pe noi lașii ne mai trec fiorii
Lași fiindcă nu plângem când ne doare
Și zi de zi mai singuri, deci ne iartă
Te-ai ofilit la umbra noastră, floare
Și ai murit cu trupele la poartă
Călăul tău admitem: un sălbatic
Și crud și găunos căci n - are suflet
Pe el îl ține diavolul ostatic,
Ai noștri - au mintea ,,brici" și suflet putred
Merg mână - n mână, vals cu infractorii
Pe tine te - au pictat pe cer, ce ,,artă"!
Să te putem ruga noi, muritorii:
,,- Iartă - ne Alexandra, iartă!!!"
Iartă-ne, Alexandra!!!
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
2 Comentarii
Copleşitor poem dedicat acestei victime înocente plină de candoare , Alexandra a cărei viaţă
fost curmată atât de brutal, de un dezechilibrat, dar şi cu concursul autorităţilor încompetente...!!!
Mai mult nu pot spune decât.... să-i fie sufletul primit în Lumina Lui Dumnezeu, iar Îngerii s-o mângâie ca pe-un copil nou născut, care n-a cunoscut viaţă cu ale ei grozăvii.
Îţi mulţumesc Flav pentru acest " Poem Unicat " şi din postura mea de părinte şi bunic care am o nepoţică cu numele de Alexandra(Alexuţa)
Numai bine!
Nu poți citi versurile să nu te doară in piept, te apucă sentimente de regret și furie în același timp. A pierit o copilă dar a reușit să deie un sunet ca "Lumea" să înțeleagă că organele de stat nu au valoare!!!!
Sincerele sentimente familiei și un mare respect și mulțumire autorului pentru aceste versuri..