Ciob de amintire


Trec pe lângă tine,
Și abia te mai cunosc,
Copilărie.
Și nici parfumul
Nu ți-l mai simt
De păpădie.
Pari un vis, aproape,
Pe care mi-l amintesc
Ca prin ceață.
Și totuși,
Mi-e dor de tine cum mi-e dor iarna de primăvară.
Și mi-e drag de tine cum mi-e de apusurile de vară.

Aș vrea să mă-ntorc
Copil să mai fiu încă o dată,
Să nu știu de grijile vieții,
Să am inima-ntreagă,
Și ochii de vise și zâmbete plini...




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!