A nu renunța

Avatar of InimadeArgintde InimadeArgint în Poezii Diverse 0 comentarii

Uneori mă-ntreb ce simte iarba
Când de-atâtea tălpi este călcată.
Dacă ar avea glas: ce ar zice?
Oare ar striga, în semn de protest,
Sau ar tăcea, plecată spre pământ, umilită?...

Sunt atâtea momente în viață în care, ca iarba
Suntem călcați în picioare, profund umiliți,
Și pe unii ne face
Să ne simțim lipsiți de valoare,  de curaj, descumpăniți.

Dar iarba, oricât de mult e călcată-n picioare
Nu-ncetează să lupte din nou să răsară,
Să biruie și talpă și roată,
Și tot ce-i stă-n cale să-și împlinească menirea:
S-acopere iară pământul,
Să-l facă mai moale,
Să mănânce din ea și bobocul, și vaca, și calul și capra,
Pentru că ea nu știe ce-nseamnă a renunța.




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!