Mă urmărești ca umbra
-------------------------------------
Mă urmărești ca umbra-n miezul zilei
Și-mi legi lanțuri grele de picioare...
Căci tot dezamăgit și trist mă vrei,
Purtând în piept o rană arzătoare.
Vrei să vezi că-mi plâng mereu destinul
Când cifrele din zodii se încurcă..?
Si-n taina lor se-amestecă blestemul,
Vărsând venin în pieptul meu de stâncă.
Îmi porți pașii pe nu știu ce noianuri
Și tălpile-mi sunt coapte iar de răni,
Căci în miraj de lună caut noi cărări,
Să-mi pot salva destinul din ruini.
M-aș avânta cu crez, spre libertate,
Căutând mereu o lume mult mai bună...
Dar tu îmi scoți obstacole în cale
Și iar mă-ntorci în ploaie și furtună!
Tu nu-mi dai niciun drept la fericire
Căci te-ai urcat din nou pe crucea mea,
Să-mi stai mereu povară în spinare
Și-n suflet îmi aduci doar vreme rea.
Dar într-o zi voi sparge ghinionul
Și n-am să-l mai primesc la ușa mea...
Mai bine am să pun porții zăvorul,
În veci să nu mai stea în calea mea!
Mă urmărești ca umbra-n miezul zilei
Și-mi legi lanțuri grele de picioare...
Dar un cânt de harpă ce vine de la zei
Îmi vindecă rana și trupul de durere!
de Gheorghe Deniștean
(Denygigi)28.06.2019
Mă urmărești ca umbra
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!