Ecouri

Avatar of suride suri în Poezii Diverse 2 comentarii

să bem străine din palmele lunii
literele ce încă nu s-au întărit
în cuvinte
note de neant cristalice
noi primii le auzim
când plutesc funigei din sfere
hai străine să ne hrănim cu clipele jilave
ce nu s-au rotunjit în minute încă
acelea zgribulite căzute din cuibul orei
drept în sânge
să le mistuim plăpânde
urce-ni-se-n tâmple valuri albastre
chiar azurii
să vorbim în metru antic la fel ca atunci
pe timpuri când oceanul atlantic
legăna atlantida și pe noi în brațe
știi
atunci pe malul sălbatic presărat cu scaieți
numai pescărușii și niște scoici strălucite
ne-au cunoscut cum eram
suavii înalții alții
nu captivii străzilor cu priviri depărtate
atât de scumpe când fulgeră




2 Comentarii

  • de ISTRITEANU

    Aceste ecouri sunt legate de vremuri trecute ale omenirii , când și Atlantida era împresurată de ape și leganată și se vorbea și poate în scris se folosea metru antic , rămânând în mentalul unor oameni, printre care te numeri și le-ai cuprins în meșteșugite cuvinte, realizând un frumos poem...
    Felicitări !


  • Avatar of suride suri

    Mulțumesc, d-le Istriteanu. Ca o istorie fantastică, Atlandida stăruie în mentalul acelor care i-au auzit povestea. Poate cândva vor ieși la iveală dovezi palpabile ale existenței ei, până atunci însă, rămâne o metaforă.


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!