Măicuța

Avatar of SteaPolarde SteaPolar în Poezii despre Mamă 0 comentarii

Bătrînă ești măicuță
Și chipul ți-e tăcut,
Ușoară mergi prin casa
Ce-i veche și de lut.

Îți legi în față un șorț
Ca orice gospodină,
Și vrei a coace pîine,
Cernînd încet faină.

Formezi o plamadeală
Așa cum știi mai bine.
Pui lemne în vătrar
Cu mîinile blajine.

Și uite aprinzi un foc,
Și pui în tăvi pîinele,
Jăratecul e gata
Că să se coacă ele.

Le dai la copt pe toate,
Un semn de cruce faci,
Iar cînd la sărbători
Vei coace și colaci.

Deacum ești obosită,
Picioarele te dor.
Încet te-așezi pe prispă
Cu fața la pridvor.

De aici îi vezi pe toți
Care m-ai merg pe drum,
Și torci din amintiri
Cu ai tăi iubiți nepoți.

Te hodinești oleacă
Micuță precum ești,
Ca timpul să mai treacă
Pîn'pîine rumenești.

Pe urmă te ridici
Pășind al casei prag,
În casă adie a pîine
Mirosul maicii drag.

Deschizi gura la vatră:
-S-au rumenit,sunt gata!
Exclami mult bucuroasă
Măicuța mea duioasă.

Și lași să se răcească
Pe masă în cămară.
Ai vrea ca să servească
Copiii gramajoară.

În altă zi măicuța
Răsare în grădină.
Tînără ca o floare
Precum e o neghină.

Acum e 'ngrijorată
Că iarba nu-i tăiată,
Și eu fată cuminte
S-ar s-o ajut îndată.




0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!