DE CE TRĂIESC...

Avatar of resinar155de resinar155 în Poezii Dedicate 0 comentarii

Azi m-am trezit necunoscut,
Nici n-am știut ce e cu mine,
Eram prin casă cam pierdut
Și nu mi-a fost așa de bine.

Privind oglinda de pe hol
Că e străină îmi părea,
Și sufletul simțeam că-i gol
Și vremea parcă tot mai rea.

Și-o teamă m-a cuprins total,
Memoria? Mă părăsea!
O stare grea, fără egal
Întregul corp mi-l invada!

Mi-am căutat și documente,
Să văd dacă mă ,,regăsesc,,
Căci au trecut ceva momente
Și-am constatat că-nnebunesc!

Dar ce noroc pe mine vine,
Îți spun acum! Îți povestesc!
Mi-am revenit privind spre tine
Și am dedus de ce trăiesc!

SĂ TE IUBESC! :)

REC, CACERES, 22.02.2020



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!