****


Lumină diafană

cobori pe chipul meu

pătrunde-mi printre vene

și scoate-mă din hău ...

mă înfioară gândul

durerile îmi plâng

plânge întreg Pământul

căci aripi mii se frâng,

mă doare nepăsarea

și tristul ei tablou

dă-mi Doamne vindecarea

să pot să simt din nou...

Să simt cum prin șuvița-mi

a părului rebel

deschide vântul aripi

și-l poartă către cer ...

Dă-mi mângâierea lină

de soare în amiază.

să pot fugi prin crânguri

călăuzit de rază.

Dezmurte-mi Doamne mintea

și pune-o în mișcare,

să pot s-aleg în viață,

o cale mai ușoară...

un drum, sau o potecă

de soare luminată...

să simt iar bucuria,

ce o simțeam odată ...

Din raza lin-a lunii

când seara se coboară,

dă-mi Doamne veșnicia,

să o împart la oameni ...

Aș vrea să am puterea

să aduc mângâierea,

bătrânilor ce-n palme,

amar își plâng durerea

copiilor orfani,ce au rămas, -

de mamă, de tată,

..., - sau mamelor ce-și plâng,

durerile la poartă ...

că și-au pierdut copiii

și nu-i mai pot întoarce...

tu dă-le mângâiere

și dacă poți, Îi iartă ...

O fie-ți milă ... Doamne !!!

promit s-aduc ofrandă

din bucuria noastră,

ce chiar de se împarte

ea rostul își dublează ...

îți dam din bucuria

ce tu ne-o dărui nouă,

și o să vezi aievea

copii zglobii afara ...

ce bucura privirea

și inimile - nmoaie,

...

și vom simți atuncea

până cum crește iarba,

cum florile-n gradină

petale-nmirezmate ...

... zâmbind,

deschid spre soare,

stamine colorate ...

și așteptând albina

Polenul sa-și împartă,

ne bucura privirea

și iarăși ne deșteaptă...

sa știm să prețuim

ce viața ne oferă,

să știm sa dăruim,

- nainte de-a mai cere

...

și-apoi simțind cum ploaia

ne spală de păcate,

să învățăm că astfel, ...

de-acum nu se mai poate.

c-atâta răutate,

își stranse omenirea,

Că pân și Dumnezeu

Azi și-a întors privirea...

Ne iartă Doamne Sfinte

așa ne este firea,

uităm de toate-n lume

și ne uitam menirea,

Călcăm pe lucruri sfinte,

ne batem joc de noi

întoarce-Ne Tu Doamne

Lumina înapoi.

... ne luminează mintea,

revarsă-n curcubeu,

dumnezeiasca-ți milă

și ia-ne jugul greu ...

Căci azi ca altă dată

Ni-e lecția-nvățată...

sper astăzi către tine,

cu toții să se-ntoarcă ...

Lumină diafană,

Cobori peste pământ

și curăță-l de rele

de tot ce nu e sfânt ...

22.03.2020




2 Comentarii

  • de ISTRITEANU

    Frumos și interesant acest poem psalmic în care lumina diafană de origine divină învăluie pe autoare ,dar este chemată să se coboare și pe pământ să-l curețe de rele ,de tot ce nu e sfânt ,mai ales acum când omenirea traversează un moment de grea cumpănă
    Felicitări !


  • Avatar of anushka_821de anushka_821

    Multimesc mult !!!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!